Cu inima inclestata si privirea tintita spre inainte pasesc usor pe drumul pavat cu pietre ale speranteti ce ma indurma spre un nou inceput. Am plecat,am simtit cum imi las o parte din suflet langa tine,dar nu puteam trai doar cu speranta ca intr'o zi o sa ma iubesti si tu,te'ai jucat cu dorul meu, un joc care probabil iti va aduce pareri de rau sau poate doar o amntire in plus care umple sacul plin de ele.
O lacrima seaca se scurge pe brazul drept dar am observat ca soarele a rasarit si fara tine langa mine,viata merge inainte si a venit timpul sa imi eliberez teritoriul,sa incep sa vad lucrurile asa cu sunt gasind in rasarit o noua raza de speranta,caci pana la urma ce e o despartire? doar o simpla separare de corpuri!
Nu ti'am spus adio nici la revedere pentru ca sufletul si'a luat ramas bun de la tine cu ceva timp in urma acum cu privirea tintita spre inainte caut noi orizonturi ce'mi pot umple golul din inima.
Poate ca si prietenia si iubirea nu merita traite daca nu sunt vesnice!
Caci o viata intreaga de frumusete ar insemna ceva, intradevar !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu